Democraţia hipsteriană

Democratia hipsteriană

România se poate mândri cu capacitatea inventivă în ceea ce privește practica democrației. La începutul anilor `90 am experimentat o democrație așa-zis originală. În anul 2015 se conturează o nouă formă a democrației – DEMOCRAȚIA HIPSTERIANĂ. Numele derivă de la cei care o practică – hipsterii. Hipstereala este un nou curent care îmbină vintage-ul cu anti-mainstreamul.

Hipsterii sunt un segment, o minoritate socială ciudată prin comportament, stil de viață aparte, non-conformiști, sunt tineri cărora le displac regulile, tiparele impuse de societate, nu-și fac griji cu viitorul lor, sunt interesați de muzica indi, rock, de ecologie, de noutățile IT și, desigur, de Facebook, se îmbracă vintage, trăiesc din stipendiile părinților, sunt superficiali. Ca orice cetățean, și această categorie are toate drepturile constituționale privind practica democrației.

Problema este că această minoritate socială, imatură din punct de vedere politic, a început să se afirme viguros tocmai în plan politic, pe fondul pasivității, a lipsei de interes a românilor, contribuind la alegerea unui alt președinte decât cel pe care și l-a dorit electoratul matur din România și mai recent a determinat căderea guvernului Ponta, guvern performant cu realizări deosebite în creștere economică și în plan social.

Această mișcare stradală a clamat și a reușit instalarea unui guvern de așa-zis tehnocrați, dar toți cu antecedente politice de dreapta, mai bine zis – acoliți ai lui Băsescu și ca din întâmplare lipiți de fundația Soros, deși strada cerea imperios depolitizarea structurilor de putere.

Contrar celor mai sus relevate, acest guvern de „tehnocrați” a fost agreat, dacă nu și propus și adoptat ca „guvern al meu” de către președintele Klaus Iohannis. Mă întreb dacă asta și-a dorit minoritatea protestatară și dacă era normală înlăturarea guvernului în exercițiu.

Pe de altă parte, acest curent (hipstereala) vine în totală contradicție cu fundamentele democrației chiar și a celei reprezentative.

Acestei democrații hipsteriene îi displace politica și clamează depolitizarea a tot și a toate, știut fiind însă că democrația nu se poate realiza fără politică, cu partide scoase din sistemul de putere.

Tehnocrația este un sistem de guvernare în care puterea efectivă ar aparține tehnocraților, specialiști de înaltă calificare, neafiliați politic.

Doctrina tehnocrației este de fapt o variantă a elitismului, este înrudită cu doctrinele depolitizării și dezideologilizării, ce preconizează o specie de guvernământ autoritar, antidemocratic, care pretextează că există o incompatibilitate între democrație și folosirea eficientă și efectivă a științei. În fond, doctrina tehnocrației este un fetiș al științei ale cărei posibilități sunt supralicitate în oferirea de soluții optime și unice care să excludă necesitatea factorilor politici.

În ceea ce privește solicitarea imperioasă a depolitizării instituțiilor de stat și a guvernului, este o cerință falsă, lipsită de fundamentare obiectivă, întrucât corupția nu se poate înlătura prin depolitizare.

Doctrina depolitizării are ca fond temeiurile societății abundenței, a statutului prosperității generale, invocând ca argumente absenteismul electoral, dezinteresul pentru problemele politice a cetățenilor și în niciun caz corupția.

Aceste împrejurări demonstrează că segmentului social protestar îi lipsește cultura politică, este neinformat, nu cunoaște principiile și valorile democrației. Nu aș vrea să se creadă că nu suntem adepții protestelor și a manifestărilor antiguvernamentale, ba dimpotrivă, suntem adepții chiar a insurecției ca un drept sacrosant al poporului dar aceasta numai atunci când situația o impune, când guvernul își încalcă promisiunile electorale sau acționează împotriva interesului național.

Este însă nejustificat și lipsit de orice logică să protestezi împotriva unui guvern, ba mai mult să ceri și înlăturarea sa, în condițiile creșterii economice a țării, a creșterii salariilor și pensiilor știut fiind că România s-a clasat în anul 2015 pe primul loc în UE la indicatorul creștere economică.

Având în vedere cele mai înainte relevate tragem concluzia certă că mișcarea fb-kistă n-a fost un protest spontan ci rezultatul unei organizări anticipate și o manipulare a tinerilor în discuție îndreptată împotriva guvernului pentru a-l forța să demisioneze. Ceea ce în contextul dat nu a fost nici corect, nici democratic.

Ioan Oros – Jurist

S-ar putea să te intereseze şi:

Destelenirea, popandaii si tehnocratia De mai multa vreme incerc sa inteleg de ce, pe zi ce trece, partidele politice romanesti isi pierd din identitate. Daca prin anii '90 puteai, cat de cat, sa distingi deosebiri intre politicieni care s...
Balamucul – Farmecul democraţiei urcate la c... Nu vreau ca titlul de mai sus sa dea de inteles ca as fi un admirator al totalitarismului, al dictaturii, al absolutismului etc. Nici vorba. Sunt un admirator al ordinii din ginta, din trib, din famil...
Virgil Madgearu nu a jucat la Steaua Zilele trecute, dupa multi ani, m-am intalnit cu un fost coleg de liceu militar, care din nefericire a avut de suferit  din motive de dosar, ratand astfel o cariera in armata, ceea ce l-a marcat serio...

Comentarii

Be the first to comment on "Democraţia hipsteriană"

Leave a comment

Your email address will not be published.

*



Mulţumim pentru vizită!
Dacă apreciaţi conţinutul şi nu aţi făcut-o, puteţi să daţi like şi/sau share:

X Închide
thanks! click to close
Licenţa Creative Commons
Textele de pe http://www.cuzu.ro/ sunt puse la dispozitie prin Licenţa Creative Commons Attribution - Necomercial, Distribuire în condiţii identice 4.0 Internațional . ... ...